Skip to content

Pasi mici spre o mama “zen”

Pana sa devin mama, imi imaginam ca o sa fiu o mama calma, ca nu o sa tip la copilul meu. Cum as putea sa ma supar pe un pui de om atat de mic, dulce si nevinovat?

Inca de cand a venit pe lume am inceput sa realizez ca nu e chiar asa usor sa fiu calma. Oboseala – in primele doua saptamani nu a dormit aproape deloc, stresul – ma trezeam speriata de multe ori pe noapte sa vad daca respira si ma simteam vinovata daca adormeam profund mai mult de cateva minute, toate acestea incepeau sa isi puna amprenta pe rabdarea mea. Devenisem irascibila, ma suparam din orice si plangeam aproape din orice, dar am reusit sa trec si testul rabdarii si sa nu “urlu” la minunea de nici 4 kg.

A crescut si usor usor incepe sa forteze limitele si sa imi testeze din nou rabdarea. Are o personalitate foarte puternica si este un alintat (cum ar spune bunica mea – dar copil fiind este normal sa fie alintat). In ultima perioada am inceput sa constientizez ca nu sunt chiar cea mai rabdatoare mamica, asa cum speram initial, dar pe de alta parte in privinta comportamentului cred ca “fura” de la mine. Da, si eu sunt foooarte alintata    :).

Intrebarea e cum ma descurc eu cu mine in miniatura? Norocul lui este ca sunt adult :))). Asta presupune ca am mai multa minte decat el si trebuie sa o folosesc in consecinta.

Cand simt ca ajung la limita maxima imi tot repet ca e doar un copil mic. Imi petrec timpul 24/24 cu el si consider ca deja ii cunosc fiecare grimasa, fiecare vaicareala si reusesc sa ii asociez plansul cu nevoile din momentul respectiv. Oricat de epuizata ma simt nu fac altceva decat sa il inteleg ca e mic si sa ii permit sa fie mic. Pfff…cat mi-as dori si eu sa mai fiu in locul lui.

Sunt momente cand sunt constienta ca este doar un pui de om, dar tot nu stiu cum sa imi gestionez emotiile. In loc sa tip, prefer sa numar pana la zece, pana la douazeci sau pana ma calmez :))

Inca nu a ajuns la perioada tantrum-urilor (despre crizele de furie am scris aici) si totusi are uneori cate o “criza de furie”. Se enerveaza, strange pumnii, se inroseste la fata sau tipa. In astfel de momente cea care trebuie sa fie 1000/100 zen sunt eu. Ii ofer exemplul personal. Pare greu, dar nu este! El incearca foarte mult sa ma imite, iar atunci cand este agitat incerc sa ii distrag atentia, rad cu el, incep sa ii cant sau ii vorbesc in soapta. In 90% din momente a functionat. Rad eu, rade si el, iar daca incep sa ii cant isi schimba starea, vizibil in bine, in cateva secunde. Il iau in brate, daca este cazul, dansez cu el, ii vorbesc in soapta la ureche si reusesc sa il aduc intr-o stare zen si pe el.

Pana sa ajung in punctul in care sa incerc eu sa fiu zen ca sa fie si el linistit, am avut cateva momente in care am tipat si eu cand tipa el. Nimic mai gresit. Rezultatul nu a fost deloc satisfacator si nu am reusit decat sa obtin contrariul la ceea ce imi doream. Asa cum mie nu imi place sa tipe cineva la mine, sunt convinsa ca nici lui. In plus, cred ca el fiind atat de mic si neputincios se poate speria in momentul in care ridic tonul si in loc sa remediez situatia, mai tare o stric.

Cel mai linistit este atunci cand toata atentia mea este asupra lui. Nu facem neaparat ceva wow. Ne alintam, ne pupam, ne maimutarim in oglinda, facem gimnastica – in astfel de momente nu tipa niciodata. Fac tot ce pot sa stau cat mai mult doar cu el. Treburile casnice se fac cand vine tati de la munca, mancarea cand doarme el la pranz, blogul noaptea, asa el poate profita de mine 100%.

Pentru o conexiune de calitate cu bebelusul este nevoie de mult timp petrecut impreuna.

Poate nu functioneaza la toti copiii. Depinde si varsta copilului, dar in cazul meu vreau sa cred ca sunt pe drumul cel bun. Avand doar 7 luni, daca eu imi pastrez calmul si ma pliez pe nevoile lui, am sanse sa trecem impreuna cu brio peste zilele mai agitate. Suntem in perioada in care EU trebuie sa fiu disponibila pentru el 100%.

Crezi ca poate fi de ajutor si altor mamici?  Cu un simplu share pot afla si ele.

Da-mi Like pe Facebook AICI si vei afla cand si ce mai postez.

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: